Azi va relatez o lectie de viata pe care ne-o da o pasare puternica si superba, pentru care eu am o admiratie aparte.
Renasterea vulturului
Din specia acvilelor, aceasta rasa traieste cel mai mult. Acvila este un gen de păsări răpitoare de zi, mari, puternice, cu ciocul drept la bază şi încovoiat putin la vârf, cu pene care acoperă picioarele până la degete, cu gheare puternice şi cu aripi lungi şi ascuţite. Acvilele se caracterizează în general prin mărimea lor mare, construcţia robustă, capul şi ciocul greu.
Poate atinge varsta de 70 de ani. 
Dar ca sa ajunga la acest punct, vulturul trebuie sa ia o decizie grea.
Pe la 40 de ani, unghiile sale lungi si flexibile nu mai sunt capabile sa-i care prada.
Ciocul lung si ascutit i se inconvoaie, aripile grele si imbatranite de ani si de grosimea penelor, ii infraneaza si ii nadusesc muschii pieptului, ingraunandu-i astfel zborul.
Atunci vulturul are doar doua optiuni: sa moara, sau sa treaca printr-un dureros proces de transformare timp de 150 de zile.
Procesul ii cere vulturului sa zboare pe un varf de munte si in noul cuib.
Acolo el isi loveste continuu ciocul incovoiat de-o stanca, pana cand acesta se rupe.
Dupa ce isi rupe ciocul el asteapta sa-i creasca cel nou, apoi isi smulge unghiile.
Dupa ce noile unghii apar, incepe sa-si smulga penele imbatranite.
Si apoi, dupa cinci luni, vulturul isi reia faimosul zbor pentru care a fost creeat si pentru care traieste inca 30 de ani.
Cati dintre noi facem acest gen de transformari..?
Cati avem curajul de a ne transforma si cati preferam sa.. murim, pur si simplu?
…………………..
Jurnal de Elfă 
super acest lucru este minunat am gasit ceva la fel aici la WZY.
RO 🙂 imi place
Chiar nu este o metafora.. 🙂 Dar nici surse ATAT de stiintifice nu am gasit. E adevarat ca nici nu le-am cautat 🙂 Nu am niciun interes sa o fac, din moment ce, asa cum spui, am vazut cu ochii mei.
@Oana: am observat o tendinta din pacate paguboasa a interlocutorilor sa caute tot felul de argumentatii, de justificari , de dovezi ale spuselor lor;si ma refer aici la toate subiectele dezbatute nu numai la acesta; pana la urma daca consideram ca suntem oameni normali care putem emite pareri coerente si normale, la ce avem nevoie de atatea explicatii si definitii si dictionare pt a ne justifica ideile?
Tot ceea ce avem nevoie este BUN SIMT; ma rog, asa cred eu …
Pot sa spun ca viata in general dauneaza unor oameni, asta neinsemnand ca ea trebuie privita ca un lucru negativ in sine. Superficialitatea cu care unii decid ce sa creada este o chestiune care tine strict de structura lor.
Daca reusesti sa gasesti numele unei surse care a descoperit stiintific transformarea asta in viata vulturilor mi-ar placea sa o faci publica.
Multumesc ptr amabilitate.
Good luck!
@elucubratii: esti prea cantonat in ,,cautarea de surse”; pana la urma poate fi o metafora si este una frumoasa…hai sa ne privim mai cu incredere si sa fim si un pic fantezisti; pana la urma astfel de transformari sunt posibile!!!
am un prieten care a slabit 50 de kg in 6 luni si acum participa la concursuri de atletism, urca pe munti si inoata 2000 m / zi.
toata aceasta metamorfoza s-a produs la 40 de ani!!
Pe langa asta , povestea vulturului este cu atat mai plauzibila…
Eu nu am nicio dovada pt ceea ce v-am povestit, dar am vazut-o cu ochii mei; nu mai socotesc ca prietenul era si fumator si bautor iar acum este vegetarian!!!
Cand spun imagine nu ma refer la poza pe care ai folosit-i aici…ci la imaginea vulturului care se transforma si care dupa cum ai spus se izbeste cu capul de stanci in incercarea nenaturala de a scapa de cioc si apoi face asta si cu ghearele si apoi si cu penele…
Sunt un naturalist pasionat si iti marturisesc ca nu am vazut nici un documentar care sa sustina „imaginea” pe care ai prezentat-o. Este pentru prima oara cand am citit despre asta si din motivul asta te intrebam despre sursa de unde ai aflat de transformarea vulturilor. M-am uitat pe wikipedia atat versiunea in romana cat si cea in engleza si nu am gasit nici o relatare a transformarii vulturilor. Dimpotriva am gasit documentari stiintifice care sustin ca vulturii cei mai longevivi traiesc in libertate in jur de 20-30 de ani si in captivitate in anumite conditii de clima si relief pot ajunge la varste de pana la 60 de ani.
In schimb imaginea pe care ai folosit-o aici am gasit-o intr-un articol in care autorul spunea ca s-a inspirat dintr-o prezentare PowerPoint si chiar o categorisea ca fiind „fantezista”. Aici este link-ul:
http://www.hoax-slayer.com/rebirth-of-the-eagle-hoax.shtml
Impresia pe care mi-au creeat-o comentariile de aici este ca ai sustinut ca transformarea este adevarata…de aici si nedumerirea mea.
PS. sa inteleg ca ai o ierarhie a motoarelor de cautare si google nu se bucura de increderea ta, ori cand spui ca google nu e o sursa de incredere te referi la internet in general?
Da.. eram aproape sigura la ce te referi, insa, având in vedere ca de cateva ori cineva m-a rugat sa postez sursa unor fotografii, m-am gândit ca e mai ok sa elimin acea posibilitate, întâi. Deşi, recunosc, îmi părea ciudat :).
Bun.. Am sa încep cu sfârşitul. Nu mă refeream la Google ca la un motor de căutare in special, ci la internet, in general. Si nu pt ca nu ar oferi SI informaţii reale, ci pt ca dai foarte greu de ele. Adică, gasesti si foarte multe informaţii false pana sa ajungi la cele corecte. Lucru care produce confuzii.
Bineinteles, in ultimul timp lucrurile s-au imbunatatit.. dar totuşi, de cele mai multe ori trebuie sa ‘ sapi’ ca sa ajungi acolo unde trebuie. Ceea ce majoritatea oamenilor nu face, asimiland astfel numai informaţiile superficiale de la suprafaţa.
Fac o paranteza si îţi povestesc ceva ce am experimentat tocmai acum doua zile, legat de asta. Cineva a postat undeva un text pe care i l-a atribuit lui G. Garcia Marquez. Eu, fiind fan al autorului, ştiam deja ca acel text nu ii aparţine, deşi prima data când l-am citit, pe Internet, purta semnătura lui. Prin urmare i-am spus domnisoarei in cauza ca a făcut o eroare, iar ea,ca raspuns, mi-a trimis o mulţime de link-uri care ii sustineau teoria. Si mi-a spus ca alea sunt ” dovezi”.
Ei bine, am fost oarecum nevoită ( vroiam sa argumentez ceea ce am spus) sa caut aproape o ora pe google interviul ( iintr-un ziar spaniol) scriitorului, in care afirma ca habar nu are de ce i se atribuie acel text, deoarece el nu scrie asemenea tampenii. Apoi alta jumatate de ora ca sa găsesc ‘ istoria’ textului, si autorul real. A urmat apoi traducerea articolelor.
In fine.. era vb de un lucru pe care eu il cunosteam din sursa sigura (urmarisem live acel interviu, acum câţiva ani), dar pe care l-am găsit ff greu pe net. In plus, respectiva nici nu concepea sa admita ceea ce i-am spus, dacă nu ” ii dau un link”. Gata paranteza.
Legat de vultur. Cumnatul meu, vanator fiind, are o colectie impresionanta de documentare cu si despre aproape toate vietatile existente. Specific, el e spaniol, deci DVD-urile sunt in limba spaniola, dacă nu mă insel, un fel de colectie National Geographic, insa nu retin acum dacă e vb chiar de acest ‘brand’.
Am vizionat foarte multe dintre ele când mergeam in vizita, si ţin minte ca cel despre vulturi si cel despre lupi mi-au rămas cel mai adânc intiparite in memorie. Primul, pt povestea pe care am redat-o aici; iar al doilea, din cauza ca mi-a schimbat total părerea despre lupi, pe care oamenii ii judeca extrem de greşit.
Detaliul cu ‘ renasterea’ se aplica insa numai la vulturul plesuv, iar numarul cazurilor in care renasterea chiar are loc, este foarte redus. Nu toti vulturii plesuvi fac asta, desi aproape toti au sansa. Iar acele exemplare care ajung la varsta de 60, cum si spus chiar tu, sunt exceptiile.. cei care aplica acest procedeu.
Acum, după ani de zile, am primit un mail cu povestea asta, care reda fidel ceea ce am vizionat eu, si mi-am amintit de acel documentar. Am postat acest articol in aceeaşi zi.. recunosc, fără sa caut ‘ dovezi’ pe Google. Am încercat sa caut azi, după ce mi-ai scris, insa nu am găsit nimic multumitor. Ceea ce, din nou, mi-a întărit părerea despre informaţiile de pe internet.
Prin urmare.. Ştiu doar ca acel documentar exista, chiar in casa surorii mele. As putea cauta, dacă insisti, pe site-urile spaniole, banuiesc ca undeva ar exista ceva legat de asta. Insa nu îţi pot da o alta sursa, una exactă.
Cat despre poza.. nu ştiu, mie mi se pare ca se potriveste perfect cu subiectul. Adică da, are o doza de fantastic in ea, deşi, in acelaşi timp, baza e f reala. Insa acel fantastic este prezent si in povestea in sine. O poza comuna nu s-ar fi potrivit, deoarece subiectul e extraordinar.
… Pt a-mi valida veridicitatea imaginii folosite..?
Nu cred ca inteleg foarte bine ce ai vrut sa spui cu asta, dar, in fine.. Imaginea o gasesti printre sutele de imagini de pe internet, cu vulturi.. Si nu-mi pare deloc a fi o imagine „supranaturala”.. Dimpotriva.
Pe de alta parte, nu cred ca Google este o sursa recomandata pt a te documenta ( asa cum ai pomenit mai sus). Personal prefer sa iau informatii din surse sigure ( carti, manuale, documentare) afirmatie din care reiese ca nu consider Google a fi o astfel de sursa.
Cat despre pasarea Phoenix.. credeam ca nimeni nu are dubii legate de faptul ca e vb de mitologie..
Nu stiu daca am raspuns la ceea ce ai vrut sa intrebi.. daca nu, te rog sa imi spui, si am sa incerc din nou.
Am auzit de existenta unei pasari cu numele de Phoenix care renaste din propria cenusa…
Am cautat pe google si am vazut ca existenta ei face parte din mitologia greaca, egipteana, chinezeasca.
Imaginile astea supranaturale sunt tesute in idealuri umane, gen frumusetea si aparitiile foarte rare care anunta evenimente extraordinare si este simbolul ciclului vietii, a renasterilor din propria cenusa. Cred ca multe imagini pot fi motivatoare dar asta nu inseamna neaparat ca sunt si reale. Sunt doar niste imagini metaforice care sunt folosite ptr a accede la anumite adevaruri prin intermediul unui proces numit analogie. Calitatea de a fi real/adevarat este cu totul altceva si nu ar trebui sa faca aceasta imagine sa fie mai mult sau mai putin utila pentru scopul ei.
Vroiam sa te intreb ce sursa ai folosit ptr a-ti valida veridicitatea imaginii folosite….
Foarte interesant.
Ce fiinta puternica…
Suuperb !!
exact,prin sacrifiiciu ma refer la a renunta la o parte din noi care ne tine pe loc,nu ne permite sa evoluam.
Atunci, chiar daca privit din anumite unghiuri poate parea sacrificiu.. nu e.
Nu e decat o eliberare.
Din pacate insa, noua oamenilor ne e greu sa renuntam pana si la ceva ce ne face rau, pe baza ca ” e al nostru”, din cauza ego-ului si a nesigurantei.
De aceea avem nesanatosul obicei de a privi evolutiile ca pornind din sacrificii. Cand de fapt, in evolutie nu poate exista nimic negativ.
se intampla sa trecem prin momente cand nu mai putem gasi in noi energia si forta care altadata ne faceau sa traim cu adevarat,momente cand totul devine prea greu.atunci trebuie sa dam un „restart”,iar asta nu se poate realiza fara un sacrificiu. 🙂
De ce sacrificiu? Eu cred ca nu e vb de sacrificiu, ci de curaj, vointa si incredere. Plus risc, fara de care viata parca nu are farmec.
Iar daca prin sacrificiu te referi la a te lepada de ” unghiile si penele batrane” pt a dobandi unele noi.. eu sunt de acord :).
Dar nu e vorba de a trai mai mult…ca si cantitate de ani. E vorba de a te regenera spiritual ori de cate ori teoria a dat gres, cand sufletul este prea incarcat. Asta cred eu.
In acest caz ( al vulturului) e vorba numai de ani. Iar eu am raportat tot la ani si transformarea noastra, sau mai bine zis nu la ani, ci la calitatea anilor. Ceea ce deriva numai din regenerarea spirituala.
E una sa ajungi la 70 si sa umbli 5 m in carja, sau.. sa faci Camino. 🙂
Deci, tot pe-acolo suntem cu teoriile.
Eu una stii ca as vrea sa traiesc vesnic, sau macar 3000 de ani ca Elfii 🙂 iar daca nu e posibil ( pe planeta asta), macar sa depasesc suta.
Varsta la care, daca am sa ajung, nu as putea ajunge fara regenerari spirituale frecvente. Si nu mi-e clar inca daca vreau sa traiesc mult si bine pentru a putea cunoaste, experimenta si evolua la nesfarsit, sau daca vreau sa evoluez spiritual pt a putea trai cat de mult.
Cred ca e prima varianta, totusi.
Am doua intrebari: cine hraneste vulturul in astea 5 luni de transformare? N-are cioc, n-are gheare, n-are pene….Si, daca are asa de mult succes transformarea de la 40 de ani, de ce n-o reia si la 70?
Daca am gasi un sponsor pentru, sa zicem, vreo doi ani sabatici, poate ca am purcede si la aceasta transformare. La noi e mai greu, ca pentru noi timpul nu sta pe loc. Transformarea trebuie facuta din mers, cu resursele aflate la dispozitie.
Vulturii sunt pasari foarte familiste, prin urmare , familia hraneste vulturul ‘ batran’. De altfel la ei ierarhia e bine stabilita in legatura cu hrana: intai mananca masculul cel mai batran din familie, apoi femela si pe rand puii.
Avand in vedere ca toti vaneaza, nu cred ca exista probleme in legatura cu acest lucru.
E de retinut faptul ca majoritatea vulturilor NU trec de acel proces de transformare, tocmai de aceea sondajele arata ca media de viata a acestor pasari e cuprinsa intre 30-50 de ani.
La noi oamenii, dupa cum am precizat, nu cred ca transformarea poate avea loc dpdv fizic. E practic imposibil, chiar daca am avea acel sponsor timp de 2 ani.
Totul tine de psihic.. capitol la care majoritatea stau cel mai rau, din pacate. Numai transformarea permanenta a psihicului poate duce la o tranformare ( sau mai bine zis mentinere) fizica. Si, exact ca si in cazul vulturilor, trebuie facuta intre 30-40 de ani.
Altfel.. poate fi prea tarziu.
Multumesc frumos pentru raspuns. Am mai invatat ceva.
Poate ai dreptate cu oamenii dar…personal ma simt mai bine acum decât cu câtiva ani (mai multi) in urma.
Cu mare placere.
Si eu ma simt mai bine acum decat cu ani in urma. Sper ca sentimentul asta sa ma insoteasca permanent 😉
Da, e adevarat. La fel de adevarat e ca vulturul e si monogam, pe toata durata vietii lui. Si desi schimba cuiburile frecvent, nu isi schimba niciodata partenera.
Ce nu reusesc sa imi dau seama e daca vulturul e constient de tranformare, sau o face din instinct. Pentru ca nu toti o fac.
Wow … nu știam asta. E chiar adevărat ? Eu aș face orice ca să mai trăiesc, dacă aș fi în situația vulturului.
asta inseamna adaptare. Noi nu suntem adaptati dar folosim pentru „regenerare” chirurgia moderna. Si uneori reusim.
Nu prea sunt de acord cu faptul ca asta ar fi solutia, chirurgia moderna. Daca ar fi asa, oamenii foarte bogati ar trai ult mai mult decat majoritatea.
In loc de o transformare fizica in prag de moarte, de altfel imposibila la oameni ( as spune eu), noi avem nevoie de o transformare psihica, timpurie. Singura care ne poate ajuta sa ne prelungim viata.
Pingback: Lectie de viata - Ziarul toateBlogurile.ro