Nu am înțeles niciodată, și nu înțeleg nici acum, persoanele care vorbesc urât și public despre fostele iubiri. Cred că este o dovadă de frustrare, de disperare și de ciudă, deoarece acela care aruncă cu pietre este, de obicei, cel părăsit, direct sau indirect.
Nu înțeleg nici oamenii care, după ce rup o relație, afirmă sus și tare că „nu a fost persoana potrivită!”. Serios..? Și arunci de ce îți strigai fericirea în toate postările de pe facebook, în toate cafenelele și cluburile din oraș? De ce atunci când te iubea (sau credeai tu că te iubește), era cea mai minunată ființă, cea mai potrivită de până atunci? Nu înțeleg cum poți critica și bârfi, cu răutate și pizmă, un om pe care l-ai strâns în brațe, cu care te-ai plimbat de mână sau cu care ai împărțit casă și masă. Toți trecem prin despărțiri la un moment dat, este absolut inevitabil, însă îți spun sigur că, atunci când „persoana nepotrivită” a fost lângă tine, a fost cea mai potrivită. Si tu ai ales-o. Dacă azi nu mai sunteți împreună este pentru că unul dintre voi a trecut în altă etapă a vieții în care da, probabil nu mai erai tu persoana de care era nevoie. Nu contează motivele, contează doar experiența trăită și lecția de viață aferentă. Asta nu înseamnă că atunci când credeai că te iubește, nu credea și el/ea la fel. Iar dacă într-adevăr nu te-a iubit, nu e vina sa. E mai mult vina ta că nu ai fost în stare să discerni. Vorba aceea: „Nu e prost cel care cere, e prost cel care dă.” Iar de cerut, pe nimeni nu doare gura să o facă. În final, nici măcar vina ta nu e, deoarece dacă ai trecut prin experiențe neplăcute și relații eșuate înseamnă că ai avut nevoie, ca spirit, de acele trăiri și, inconștient poate, le-ai atras în viața ta. La momentul respectiv, a fost cel mai potrivit lucru. Nimeni nu intră într-o relație, fie ea și de două zile, cu scopul de a provoca suferință. Majoritatea, mai ales majoritatea bărbaților, o face din curiozitate, ca atunci când vezi o rochie drăguță într-o vitrină și insiști să o probezi. Nu știi de la început dacă o vei cumpăra sau nu, dar oricât de drăguță ar fi, dacă este prost croită pentru trupul tău, cu două numere mai mare sau mai mică, o dezbraci și o pui la loc. Chiar și atunci când, dintr-un exces de zel, o iei acasă, după ce te chinui să o porți un timp și vezi că te strânge pe toate părțile și nu scoate ce e mai bun din tine, accepți că nu ai făcut o alegere prea inspirată și renunți la ea.
Așa au făcut și persoanele nepotrivite cu tine, sau tu cu ele.
Prin urmare, nu-ți mai scuipa fostele iubiri; te scuipi pe tine, de fapt. Fă-o atunci când încă le ții de mână, dacă simți asta cu adevărat. Nu te mai victimiza, nu te-a forțat nimeni să te îndrăgostești și să investești sentimente și timp într-o construcție despre planul căreia nici măcar nu aveai habar. Din relațiile nepotrivite înveți cele mai importante lucruri despre iubire, despre ce anume ai nevoie și despre ce fel de om ți se potrivește cu adevărat. Nu ai să ajungi niciodată la persoana potrivită dacă nu te îndrumă cele nepotrivite, așa că, repet: fiecare om este potrivit, la timpul său. Oricât de greu sau dureros ar părea, cinstește oamenii care au trecut prin inima ta. Sunt principalele tale lecții, cele mai importante învățături de care ai avut parte, și cei mai buni ghizi către „așa da” sau „așa nu” în viața ta sentimentală. Și dacă nu-i poți ridica în slăvi, pentru că nu te lasă orgoliul rănit și sufletul dezamăgit.. măcar taci. Nici nu știi cât bine îți va aduce această atitudine. Este posibil chiar să îți aducă și persoana ‘nepotrivită’ înapoi, deși, crede-mă pe cuvânt: dacă nu te-a iubit atunci când a avut ocazia, nu te va iubi niciodată.

20140412-111605.jpg

Anunțuri