Întreb.. deoarece aceste două opțiuni nu au foarte multe în comun, exceptând subiectul. Și nu reușesc să îmi dau seama câte persoane știu acest lucru.
Sunt, bineînțeles, împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân. Nimeni nu ar putea, vreodată, să susțina altceva, având in vedere numeroasele postări in care condamn cruzimea față de animale, și atitudinea mea de zi cu zi, dacă întălnesc un asemenea caz. ÎNSĂ.. aș vrea să știu ce alternative oferă cei care susțin, cu mult aplomb, această cauză.
Nu știu dacă se conștientizează faptul că, în momentul in care combați o decizie de asemenea anvergură, e nevoie să îți asumi soluționarea problemei, pe alte căi. Care sunt acele alte căi propuse de voi?
Eu, de exemplu, propun ca primaria din orașul meu, dacă tot a obținut anumite fonduri cu ceva timp în urmă, să aloce o parte din ele ridicării unui adapost, chiar dacă banii primiți nu sunt (poate) destinați acestui tip de investiții. Deși un singur adăpost nu rezolva mare lucru, ar fi un început.
In același timp, propun ca toți cei care protestează împotriva deciziei guvernului, să își asume cheltuielile aferente intreținerii unor N număr de caței. Constant. Asta inseamnă sterilizare, control medical și hrană. Un fel de adopție la distanță. Pe contract! Deoarece, dacă nu îi eutanasiem.. îi lăsăm să moara de foame și de frig, ca până acum?
De foarte multe ori, când vad câte-un animal, bolnav, lovit, numai piele și os, cum privește înlemnit de teamă către trecători, mă gândesc ca i-am face un bine dacă i-am da o injecție letală.
Adopția nu îmi pare a fi o soluție, la scară largă. E oarecum absurd să pretindem ca toți maidanezii să fie adoptați și duși in casele oamenilor. În primul rând, câinii nu au nevoie de un cămin, prin simplul fapt că sunt animale, nu oameni, ca să trăiasca in case. Niciun câine, oricât de iubit ar fi, și oricât de fericit ar parea să fie locuind într-un apartament, nu va fi la fel de fericit ca altul care trăiește liber- dar la fel de bine ingrijit.
Dacă cei care adoptă locuiesc intr-o casă care are curte, stă altfel problema. Nici așa, insă, nu poti pretinde nimanui să își ia un animal acasă, din diferite motive.
Câinii au nevoie de un adăpost, ceea ce inseamna cu totul altceva. Asta presupune un loc in care să doarmă noaptea, și un spațiu in care să se poată desfășura ziua. Adăposturile ideale oferă așa ceva, deoarece sunt construite pe terenuri mari. Ingrijitorii de acolo vor fi familia iubitoare a cățeilor.
Iar dacă cei care doneaza îi mai si vizitează din când în când.. toată stima.

Din păcate, ca în numeroase alte ocazii, vocile sunt multe și stridente, însă în momentul în care se solicită o anume implicare si asumarea unor responsabilități, nu mai găsești pe nimeni.
Să îi salvezi de la moarte nu inseamnă nimic, dacă nu le oferi o viață, în schimb. Iar dacă cineva consideră că tratamentul aplicat, și condițiile in care supraviețuiesc câinii străzii inseamnă viață, aș propune să (își re-) definească termenul.

Anunțuri