In timp ce beau o cana de lapte cu ciocolata si ma pregatesc de somn, m-am gandit sa va povestesc patania mea de Mini-Schumacher de acum 2 zile.
Am plecat la Cluj sa fac niste cumparaturi pt bucataria (noua) de la cafenea si sa o duc pe mama la sora ei. Trec peste detalii. Cert e ca umblatura a durat mai mult decat ma asteptam deoarece nu am gasit tacamurile potrivite decat dupa o serie lunga de cautari. In fine, s-a facut ora 20.30 si m-am pregatit sa ma intorc catre Baia Mare.
Nu-mi place sa conduc noaptea pe drumuri nationale, deloc.
In plus, nu aveam o stare de spirit prea buna din cauza unor.. ganduri negative, sa le zicem asa. Am stat la Starbucks 15 minute, am baut o cafea fara cofeina si m-am urcat in masina. Muzica la maxim, as usual.
Am iesit ‘ sageata’ din Cluj.
Sunt o Mini-Schumacher. Nu pot conduce incet sau in limitele de viteza regulamentare. Pur si simplu nu pot. Nu sunt absolut deloc ‘ femeie la volan’. Fac parte dintr-un grup foaaaarte foaaaarte restrans de soferi in care am incredere. Viteza, da. Insa cu extrem de multa prudenta. Nu incalc regulile, nu trec pe rosu, acord prioritate, nu depasesc neregulamentar, etc etc. Marele meu pacat e viteza. In fine.
Ingandurata cum eram, apasam acceleratia cu putere. In fata mea, o masina de politie.
Ma tin scai de ea. La un moment dat, dupa vreo 30 de minute, timp in care am condus in formula pomenita mai sus, masina intra in depasire, eu ma iau dupa ea si in momentul in care am executat manevra mi-am dat seama de greseala.
Depaseam pe linie continua. Am realizat instantaneu insa nu mai puteam face nimic deoarece hop! au rasarit 2 politisti cu 2 chestii/baghete din alea luminoase. Le agitau puternic asa ca am tras pe dreapta si eu si masina de politie din fata mea. In 2 minute, cat a trebuit sa astept pana sa ajunga la mine agentul, mi-am dat seama de cat de mult ma va costa neatentia. Nu aveam permisul de conducere la mine. Nenea politaiu’ a ajuns, am coborat geamul si dupa prezentarile de rigoare, mi-a cerut documentele. I-am dat tot ce aveam, mai putin permisul. Era foarte relaxat omul. Ma intreaba:
– Va grabiti?
Eu zambesc. Si nu raspund. Chiar nu aveam chef de dialog.
– Stiti ca ati depasit pe linie continua, nu-I asa?
– Normal ca stiu.
– Pun pariu ca v-ati luat dupa masina de politie din fata dvs. Daca el nu depasea, nu depaseati nici dvs.
– Sincer, fara sa incerc sa ma justific, asa e. E purul adevar. Nu mi-am dat seama decat dupa o fractiune de secunda, cand era deja prea tarziu.
– Mda.. Permisul?
– E acasa.
– De ce? Ca sa nu vi-l iau?
– Nu de aceea. L-am uitat. Chiar l-am uitat.
– Mda.. Pai domnisoara, amenda pt faptul ca nu aveti permisul la dvs este 360 de lei. Amenda pt depasire neregulamentara este 400. Plus suspendarea permisului pt 60 de zile. Maine dimineata trebuie sa-l predati la politia din Baia Mare.
Betoooon… Am tras aer in piept, am inchis ochii pt cateva secunde, dupa care am reusit sa scot un ” mda..” chinuit. L-am privit pe agent si am ridicat din sprancene.
– Pai.. ce sa zic. Asta e.

M-a privit el putintel ciudat dupa care mi-a spus ca pleaca la masina sa scrie procesul verbal. Intre timp, celalalt agent povestea cu soferul masinii de politie. Dupa cateva minute, a plecat. Soferul vinovat, nu agentul.
Eu asteptam cuminte. Eram suparata, recunosc. 2 luni fara permis, pffff..
La un moment dat, vad in oglinda cum agentul imi face semn sa cobor si sa ma apropii de masina lor. Cobor. Un aer puternic si rece mi-a intrat brusc in plamani. Parul a inceput sa imi ‘ zboare’ in toate directiile posibile, in timp ce ma indreptam cu pasi marunti ( din cauza frigului si a tocurilor inalte) catre ei si ma chinuiam sa-mi tin rochita mini din voal negru cu trandafiri rosii, care vroia sa copieze miscarile parului.
Agentii ma priveau.
Amandoi.
Fix.
Cand am ajuns langa masina lor, cel care pana atunci era ocupat cu celalalt sofer a coborat si a venit langa mine. Era tanar, vreo 32 de ani. Foarte frumusel.
– Va e frig?
– Foarte! am raspuns.
M-a ‘ masurat’ din radacina parului pana in varful pantofilor si a zambit. A zambit frumos.
– Nu ma mir.
– Mda.. Nici eu nu ma mir.
– 60 de zile vi se pare mult? Am putea reduce pedeapsa la 30.
– Pedeapsa? Ce ciudat suna.. 60 sau 30 mi-e totuna. Peste o luna plec din tara, asa ca.. E la fel de rau.
– Am verificat si nu mai aveti abateri.
– Am o amenda pt faptul ca am circulat fara centura de siguranta cuplata. Acum 3 ani.
– Da. Atat. Inseamna ca nu prea faceti greseli.
– Si? Nu e relevant. Nu am facut pana acum decat una si acum am facut-o lata, 3 dintr-un foc.
– Conduceti mult?
– Mult nu. Zilnic, da.
– Deci aveti nevoie de permis.
– Evident..
– Si atunci.. Cum sa facem sa fie bine?
I-am privit in ochi pe fiecare, pe rand, si le-am spus:
– Stiti cum e.. Nu stiu cum sa facem sa fie bine, dar un lucru e sigur. Daca vreti sa imi luati permisul, mi-l luati. Nu va asteptati sa-mi cer scuze, iertare si sa jur ca ‘ nu mai fac’. Nu o sa se intample asta. Am gresit, imi asum greseala, o sa-mi dau cu pumnii in cap, si asta e! Nu sunt in stare sa ma pisicesc in fata voastra si chiar daca as fi, nu as face-o.
Tanarul m-a privit atent si celalalt, mai in varsta, s-a oprit din scris.
– Nu v-am cerut sa va pisiciti, a spus zambind.
– Normal ca nu, ar fi culmea. Dar stiu ca asa sunteti obisnuiti sa procedeze lumea. Sa se linguseasca, sa se roage, ca sa obtina o sanctionare cat mai mica. Insa nu eu.
I-am intors zambetul.
A iesit din masina si nenea.
– Cu soferul celalalt ce se intampla?, am intrebat.
– Va fi sanctionat si dansul.
– Cum?
– Exact ca si dvs.
– Da? I-ati suspendat permisul?
Au tacut amandoi.
Eu am zambit victorioasa.
– I-am dat doar o amenda. Daca ii luam permisul il lasam fara loc de munca.
– Ahaaa.. deci nici mie nu mi-l puteti lua.
Zambeam in continuare.
– Cum adica nu putem? Sigur ca putem!
– Nu puteti. Stiti bine ca nu puteti. Ori ramanem amandoi fara permis, ori niciunul.
– Si cum ati ajuns dvs la concluzia asta?
– Extrem de simplu..
Deja radeam.
– Sunteti tare simpatica, imi spune nenea. Si nu ma refer la cum aratati, ca luat asa sunteti mult mai mult decat simpatica. Sunteti foarte frumoasa.
– Ei, multumesc..
– N-aveti pt ce.
– Inghet de frig…
– Bun. Terminam. Deci, v-am dat o amenda pt ca nu aveti permisul la dvs. E bine?
– E perfect. Cat?
– 360 sau 180 daca achitati in 24 de ore.
– Achit acum.
Am fugit catre masina, am luat banii si m-am intors repetand miscarile de prima data.
Am platit, am semnat si.. gata.
– Incercati sa conduceti mai incet. Sunteti un sofer prea nervos pt o femeie.
– Daaa?
– Daaaa!
– De ceee?
– Soferul din fata dvs ne-a spus ca ati venit in spatele lui, la 10 m distanta vreo 50 de km!
– Aham.. Ok. Care e limita de viteza in afara localitatii?
– Cum adica? Nu stiti??
– Nu. 90?
– Da de unde.. E 110 ca sa nu luati amenda.
– Aaaaa, e perfect atunci!
– Incercati oricum sa nu depasiti suta.
– Ok. Pot depasi pana la 109, hehe. La revedere! A, scuze, inca o intrebare. Am ramas fara bani cash, in benzinarie pot plati cu cardul?
Au inceput sa rada amandoi.
– Bineinteles ca puteti. Ce chestie..
– De ce radeti? ( radeam si eu). Nu mi s-a intamplat pana acum sa raman cu 20 de lei la 10 noaptea si la 100 de km de casa. Totul e posibil aici! Suntem in Dej!
– Hahaha, aveti dreptate. Dar stati linistita, puteti plati cu cardul.
– Ok. Multumesc. Spor la treaba!
– Drum bun.
Alergam deja catre masina mea si inainte sa intru il aud pe nenea strigand:
– Ma scuzati!
Imi intorc capul.
– Da?
– Sunteti cea mai tare blonda! Aveti cuvantul meu!
Am inceput sa rad si am intrat in masina.
Am plecat. Recunosc. Am depasit 109 aproape constant.
Ma scuzati.

P.S. Dilema. Am intalnit oameni buni sau politisti buni?