Daca eşti amabil, Oamenii pot să te acuze că ai motive egoiste sau că urmăreşti ceva.. Cu toate acestea, Fii amabil.
Dacă ai succes, vei dobândi câţiva prieteni falşi şi câţiva duşmani adevăraţi.. Fii de succes oricum.
Dacă eşti onest şi sincer, oamenii pot să te înşele.. Cu toate acestea, Fii onest şi sincer.
Ceea ce construieşti de-a lungul mai multor ani, cineva poate să distrugă peste noapte. Cu toate acestea, Construieşte.
Dacă găseşti serenitatea şi fericirea, ei pot fi geloşi. Tu, Fii fericit, oricum.
Dă lumii ceea ce ai mai bun, şi poate să nu fie de ajuns niciodată. Cu toate acestea, Dă lumii ceea ce ai mai bun.
Scopul nu scuză mijloacele, ci acestea trebuie să servească scopul.
Vezi tu, analiza finală este între tine şi Dumnezeu. Nu a fost, oricum, niciodată, între tine şi ei.
Foarte bine punctat.
Vis-a-vis de acest articol, in liceu, “profa” de stiinte socio-umane nu prea ma placea ea, habar n-am de ce, dar ii eram cel putin antipatic. Asta s-a intamplat timp de mai bine de 3 ani, insa lucrurile s-au schimbat in ultimul an de liceu, cand la Filosofie am avut o lucrare pe tema liberului arbitru. Lucrare care se invartea in jurul concluziei acestui articol, iar aceasta lucrare a facut-o pe doamna profesoara sa isi schimbe total atitudinea fata de elevul pe care ea nu-l intelegea si nu era de acord cu el.
Ce este notabil legat de aceasta intamplare este faptul ca indiferent de educatia pe care o are un om va avea tendinta sa te “eticheteze”, te va judeca dupa aparente, dar… “o lupta-i viata, deci te lupta”
Cred ca asta spune totul: “Vezi tu, analiza finală este între tine şi Dumnezeu. Nu a fost, oricum, niciodată, între tine şi ei.” Daca ne-am opri – macar pt citeva minute – asupra acestui gind, multe s-ar putea schimba in lume!
Frumos! Apropo…nu ai idee?! scarile din poza sunt rulante sau?!
Ca sa vezi.. nici catre Rai omul nu ar merge pe jos
Pai… nu-s rulante. Ar fi tooooo easy… (adica, noi nu contribuim cu nimic…?)
In schimb, cred ca-s… glisante.
Ce imaginatie ai, Carmen
)
Pai… nu se spune ca “drumul spre iad e pavat cu cele mai bune intentii”? Intr-acolo mergi… dormind chiar. Ca sa urci insa trebuie sa fii treaz.
Frumoasa exprimare si frumoasa imaginea construita!
Multumesc, Victor!
Frumos
Frumos de tot 
Cu o singura precizare, parerea mea este totusi ca analiza finala, asa cum ii spui tu, va avea loc in realitate doar intre tine si constiinta ta tine, fara interventia unui tert.
Sunt de acord
Sunt de acord cu ceea ce spune Cristiana: analiza finala va avea loc intre tine si constiinta ta tine. Acum depinde foarte mult de ceea ce intelege fiecare prin Dumnezeu
.
“…analiza finală este între tine şi Dumnezeu.”
Mda, asa o fi – analiza FINALA este intre tine si Dumnezeu, sau intre tine si constiinta ta. Dar asa este doar analiza FINALA – toate celelalte (cele care iti influenteaza intreaga viata pamanteana) sunt intre tine si ceilalti.
Adevarat.. Hm.
Asa este, Victor (bine ai revenit!) dar… toate aceste analize “intre tine si ceilalti” sint cumva incomplete, partiale si, uneori, usor contrafacute. Dar, in acelasi timp, acestea ar trebui sa te pregateasca pt cea finala, singura care conteaza; nu pt ca n-ar fi important cum esti/te comporti fata de ceilalti (dimpotriva!), ci pt ca este singura VERITABILA.
- Bine v-am regasit. Am suferit o operatie (pt o ocluzie intestinala) dupa care ma recuperez foarte lent – si mai urmeaza cel putin inca una (daca am noroc mai urmeaza nu una, ci doua), incat n-am mai avut energie si dispozitie pt net.
- Celelalte analize – asa incomplete si poate si contrafacute cum sunt ele – sunt cele care iti influenteaza hotarator mersul vietii pamantene. Daca asta este important sau nu – las sa decida fiecare pt el.
Iti urez tot norocul de care ai nevoie! Si multa sanatate! Si, de asemenea, curajul de a accepta lucrurile si rabdarea necesara!
Multumesc pt urari si pt gandul cel bun. (Prea curajos nu sunt eu, dar in fata inevitabilului nu-ti ramane decat sa te resemnezi cu stoicism – sau sa-ti pierzi mintile.)
Multa sanatate si dumitale, precum si (evident) tuturor cititorilor blogului!
Victor.. Mă bucur enoooorm de tare sa știu de tine, din nou! Crede-mă pe cuvânt. Carmen si eu chiar ne intrebam, la un moment dat, ce s-a intamplat de nu mai dai niciun semn de viata. Bine ai revenit, si sper sa nu mai pleci, sau dacă o faci, sa ne anunti. Îți doresc multă sănătate si pozitivitate!
P.S. Îmi era dor de comentariile tale
Iti multumesc!
Absenta mea incepuse cu o… “imbufnare” – la un moment dat ma pusesesi la punct putin mai… drastic decat eram eu capabil (si dispus) sa suport in acea perioada. Ulterior absenta s-a prelungit din motive de “prea ocupat” (am avut o perioada cand nu-mi prea gaseam timp nici sa rasuflu – eram mai mult prea PREOCUPAT de anumite lucruri (din viata reala) decat prea ocupat) si apoi (din pacate) din motive de sanatate.
Avand in vedere ca mai urmeaza cel putin inca O operatie (daca nu doua), si ca nu stiu cu cat timp inainte voi afla momentul cand se va petrece (e posibil sa primesc seara telefon: “Vino maine dimineata la ora…, nemancat, pregatit de internare si cu urmatoarele acte:…”), este cat se poate de posibil sa lipsesc din nou brusc si neanuntat – habar n-am pt cat timp.
Sau (in fata inevitabilului) sa te asumi si sa-l asumi plenar si constient. Ca si cum ai imbratisa universul… oricit de ciudata ar parea aceasta imagine. Iar tu poti face asta! Sufletele mari pot intotdeauna.
Ideea este foarte frumoasa (si meritorie), si eu iti multumesc pt frumoasa parere despre mine; ma voi stradui sa cred si eu ca ASA stau lucrurile si ASA sunt eu – si sa ma port in consecinta.
P.S. He-he! Am intrat in moderare!
Carmen.. după cum, in mod sigur, ți-ai dat seama (
), programul meu la București a fost extrem de ocupat. Mă întorc, așa cum am spus inițial, pe 17. Vin cu o zi înainte, adică pe 16, doar pentru a ne putea întâlni. Așa avem timp sa povestim ore întregi..
Ok, imi notez in mod special! Si-o sa ma concentrez si aspura vremii, sa fie o zi de iar-primavara!