.. s-a născut încă un copil. O fetiță deloc așteptată, dar bine primită. A insistat să vină pe lume, deși două fetițe de zece, respectiv nouă ani, brunete și crețe, trăiau deja în familia ei. Mama nu a vrut-o, la primele semne de sarcina. In asemenea hal încât a încercat să scape de ea. Nu a reușit (din fericire..?) și s-a consolat cu gândul că “o fi pentru ceva..”. Singurul motiv pentru care Elfa a primit ‘permisiunea’ , a fost speranța și marea dorință a tatălui de a avea un baiat.
Speranță retezată crunt când, în acel an și acea zi, între cei 41 de nou-nascuți, ea a fost singura fată.
Pe timpul celor nouă luni de sarcină se pare că s-a răzgandit de câteva ori, și a încercat să plece înapoi, acolo de unde venea. Ceva, nu știm ce și de ce, a păstrat-o în burtica mamei, în mod miraculos. Dădea semne de îndoiala până și la naștere, s-a lăsat foarte greu convinsă să iasă, mama îmi spunea: “timp de câteva zile te-am tot născut”. Imi mai spunea că de atunci, din primele clipe de viața, am fost înaltă și cu părul lung..
Ca ‘pedeapsă’ pentru momentele mamei de ezitare de la început, am devenit cel mai lipicios copil în viață! Ani de zile am stat, pur și simplu, lipită de mama mea, o adoram. Iar ea, ca ‘răsplată’, m-a iubit cât pentru trei vieți. Azi, când o întreb de ce nu m-a vrut, îi vine sa planga. Și îmi spune că nu își poate închipui viața fără mine. Nu am absolut nicio îndoiala legată de sinceritatea ei..
Deși teoretic trăiam într-o familie cu trei copii, practic, de la un moment dat, am fost singură la patru părinți: un tată si trei mămici. Frumos și sigur, din punct de vedere al protecției; copleșitor, în cel mai plăcut mod, dacă vorbim despre afecțiune; convenabil, mai ales când venea vorba de cadouri
.
Enervant, când se pomenea de școala și teme, deoarece aveam patru ‘polițai’ în spate.
Puțin trist deoarece nu aveam cu cine să socializez pe subiecte de vârsta mea.
Dar, pe scurt, constructiv. Deoarece am avut timp și motive de introspecție, lucru pentru care sunt extrem de recunoscătoare.
Ziua de naștere mi se potrivește foarte bine. In zodiac, 30 ianuarie se numește “Ziua preluării controlului”. Printre multe altele se spune că indivizii din această zi sunt făcuți să conducă. He he..
Că încrederea este vitală deoarece ei nu pot funcționa fără aceasta. (Corect).
Iși joacă toate cărțile ținându-le cât mai puțin la vedere.
Deși sunt foarte receptivi la sentimentele celorlalți, nu sunt deloc expansivi cu sentimentele lor. (Da!)
Cei născuți în această zi sunt atât simpatici, cât și empatici și astfel ei simt durerea celorlalți mult mai acut decât o persoană obișnuita. In consecință, exploatarea persoanelor dezavantajate sau mai slabe este în mod special dificil de îndurat pentru ei. (Absolut!)
Este foarte important să-și satisfacă constant natura copilăroasă. (Oooo, daaa..).
Nativii mai evoluați reușesc să atragă recunoașterea fără să se străduiască prea mult sau să-și compromită integritatea. (:) )
Când viața ii solicită să administreze structurile deja existente, impulsul lor este adesea să le caseze și să înceapa din nou, în acest caz punându-și amprenta personală de necontestat asupra noii versiuni. (Mda..)
Aceşti oameni în general blânzi şi politicoşi te pot zgudui brusc cu cele mai uluitoare afirmaţii exact cand te aştepţi mai puţin. (haha!)
Nativii nu au prea mulţi apropiaţi. Ei caută calitatea şi nu cantitatea în relaţiile lor. (Evident).
Îşi vor expune deschis opiniile, dar nu vor avea pretenţia să-ţi dicteze cum ar trebui să gandeşti sau să-ţi trăieşti viaţa. (Yep!)
Nativul tipic este întruchiparea legendarului profesor distrat. Probabil va veni uneori acasă de la cumpărături, fără să fi cumpărat nici măcar un articol de pe listă. (Offff..)
Mintea lui plină de respect pentru adevăr nu se va clinti niciun milimetru când e ferm convins de ceva, în ciuda faptului că nu-i plac disputele neplăcute. (Niciun milimetru..)
Nu se va grăbi să tragă o concluzie pană cand nu a întors totul pe toate părţile. (Corect).
Rareori va minţi de-a dreptul, dar te poate păcăli în moduri extrem de subtile. ( Eu îi spun calitate!)
Are vise cu totul altfel decât restul lumii, aude o muzică ademenitoare în depărtări şi merge după o stea pe care majoritatea n-a văzut-o niciodată. (Îi spun viziune..).
În general amabil şi liniştit, ii place, însă, să sfideze opinia publică. (Corect).
E în esenţă un realist, deşi adresa lui e ziua de maine, privită cu ochelari roz.. (Corect, din nou).
Din punct de vedere istoric, data e interesantă, și ea. Se pare că pe 30 ianuarie, mai mult decât orice, s-au născut și/sau au murit oameni. Marchează începuturi și sfârșituri, nu detalii. Reprezentativ, aș spune.
- S-a născut Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii.
- The Beatles- ultimul lor spectacol public, oferind un concert improvizat pe acoperișul studioului de înregistrări din Londra.
- Edward Bransfield descoperă Antarctica.
- Adolf Hitler este numit cancelar al Germaniei.
- A încetat din viaţă Ferdinand Porsche, constructor austriac de automobile.
- Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat anul 1996 an internaţional pentru eradicarea sărăciei.
- Ion Luca Caragiale se naște.
- Împăratul Kōmei, al 121-lea împărat al Japoniei, moare.
- Arhiducele Rudolf de Habsburg, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, este găsit mort în pavilionul de vânatoare de la Mayerling, alături de amanta sa, baroneasa Maria Vetsera.
- Se naște Felipe, Prinț de Asturias, fiul regelui Juan Carlos al Spaniei.
- Este asasinat Mahatma Gandhi, conducator al mișcării de eliberare a Indiei. Se marchează drept “Ziua martirilor”.
- Se naște Abdullah al II-lea, regele Iordaniei.
- Are loc cel mai mare dezastru maritim din istorie.. 9.500 de morți ( dezastru provocat de un roman).
- Este “Ziua mondială de luptă împotriva leprei”.
Asta e ziua de 30 ianuarie. Adică.. asta e. Incă o zi din cele multe. Cu nimic mai specială decât cea de ieri, sau cea de mâine. Nu m-a entuziasmat niciodată ziua mea. Pentru că niciodată nu am perceput-o ca fiind a mea. Nu sunt genul care dă petreceri speciale cu această ocazie, care așteaptă telefoane, urări, felicitări etc etc. Nu cred în frumusețea fizică asociată anilor. Nu cred în depresii asociate anilor, deoarece eu am trecut prin depresii și niciodată nu au fost de ziua mea! Este un proces atât de natural, încât trecem absolut toți prin el. Constant. Unii suntem norocoși să stăm mai mulți ani pe Pământ, alții nu.. Nu cred în niciun fel de degradare venită odată cu anii. Oricât de mulți ar fi! Nu cred în calități sau defecte atribuite vârstei. De ce toate astea..? Deoarece cred numai în ceea ce un om ESTE, și vrea SĂ FIE. Cunosc oameni de 20 de ani mult mai inteligenți decât alții de 40, și cunosc oameni de 40 de ani mult mai frumoși (atât fizic, cât și moral) decât alții de 20.
Prin urmare, încerc să fac din toate zilele ziua mea. Bineînțeles, asta nu inseamnă ca nu apreciez gândurile bune și gesturile frumoase. Ba da! Întotdeauna și cu orice ocazie! Dar nu le pretind..
Totuși, se spune că este ziua mea
. Recunosc că îmi place și mă reprezintă, astrologic. Dar daca e specială, e numai pentru că o trăiesc.
Cu ocazia asta le mulțumesc din inimă celor care deja m-au felicitat, și le mulțumesc celor care o vor face pe tot parcursul zilei. Vă trimit înapoi toate gândurile minunate.
Să vă fie ziua mea plină de lucruri bune și drăguțe. Așa cum ar trebui să ne fie toate zilele.
In fiecare zi este ziua cuiva. Asta înseamnă că, permanent, e ziua noastră..

La mulţi ani!
Thanks!
la multi ani zeito, te pup
Multumesc frumos..
♥ la multi ani, happy soul!
Multumesc, happy colours!
La multi aniprietena mea virtuala!…
Multumesc, Miki..
Multi ani frumosi, Oana draga!
Sa ai o viata minunata!
Multumesc.. Superba piesa!
Tudor sta in pozitia “pas de deux” si iti zice: La multi ani.
Merci beaucoup!
La multi ani, Oana! iti doresc doar frumusete, sanatate, noroc, si bucurii. Sunt sigura ca viata iti va fi asa cum esti tu, plina de frumusete in suflet si in exterior. Chiar daca e o zi de iarna, soarele si-a aratat splendoare razans in ochii tai. Cu Ganduri bune si imbratisari, Gabriela.
Multumesc frumos, Gabriela..
parca spui totul si de fiecare data apar lucruri noi despre tine.
iti doresc ganduri frumoase, LA MULTI ANI!
Ganduri frumoase sa fie.. Multumesc!
Un Happy Birthday cintat de cine-ti place tie, in cadrul unui eveniment – aici – deosebit…
Eeeei, da!
“Isi joaca cartile tinandu-le cat mai putin la vedere” – mai sa fie, asta te descrie cel mai bine!
La multi ani Oana!
Hehe, se putea?
Multumesc!
Ce bine e cind e pace…
Yes, indeed! Izintit, Dragos?… (Cam liniste, in ultima vreme…)
Ce descriere ampla!
La multi ani!
Multumesc!
Multa sanatate si multa multa multa iubire iti doresc!!
Scumpa noastra Oana,sa-ti dea D-zeu nesfarsiti ani!
Pupici :*:* >:D<:X:X
Multumesc frumos, Alinutza :*
la multi ani!
Multumesc, Mery
ai si la mine pe blog niste felicitari.
Un gest deosebit.. Iti multumesc, din nou. Te pup!
La foarte mulţi ani frumoşi!
Multumesc
La multi ani! Am inteles intr-un mod aparte acest post prin prisma faptului ca sunt fratele mai mare intr-o familie cu cinci copii.
Apropo de zile, pe 15 martie s-au intamplat doua lucruri nasoale – Cezar a fost ucis si s-a nascut Eva Longoria
Wow.. Zi-mi si, te rog, cum e sa fii frate mai mare. Surorile mele au fost ca niste mamici pt mine, adevarul e ca si diferenta de varsta e destul de mare. Instinctul de protectie s-a activat si in cazul tau?
Este foarte cool, ca sa folosesc o expresie dacica. Adica am fost sofer pe carucior pentru 3 surori( in prezent 23, 20 si 12 ani) si un frate ( acum 14 ani) iar cand merg acasa, in Lancram City este voiosenie mare.
Ce dragut..
Am ras la faza cu Eva Longoria
@ Madalin: Si ce e nasol in faptul ca a fost ucis Cezar? Sau chiar in cel de-al doilea…?
Ma amuzam, atata tot. Viva Eva Longoria!
Si Ave, Cezar! Apropo, imi place expresia dacica!
Cum adica ce e nasol in faptul ca fost ucis Cezar?!?! Pai, daca n-ar fi fost ucis (si presupunând ca nici Burebista n-ar fi murit in acelasi an), ar fi declansat razboiul impotriva dacilor si dacii ar fi invins. Iar in ziua de azi limbile europene ar fi avut la baza adevarata limba europeana, limba daca. Si nu dialectul marginal al acesteia, limba latina.
Vezi ce a fost rau in faptul ca a fost ucis Cezar?
Da, Dragos, chiar voiam sa pomenesc si eu despre Burebista (si similitudinea mortii lor…). ASA E! Desi, nus’ cum sa zic, iar am senzatia ca ironizezi nitel… spiritul dac (prezent in unele persoane
)
Exact asa s-ar fi intimplat! Dar, ce ne-am fi facut daca Burebista s-ar fi aliat cu Cezar, nu cu Pompei…? Never mind.
Si, na… poate acum, peste 2000 de ani, se invirte roata, ca iote, incepe lumea sa afle care-i limba initiala… Io cred ca, in realitate, d-asta sint suparati asa rau italienii pe noi… Si tot d-aia scurma… altii peste tot si “scot” la iveala niste nazbitii mai mari ca ei (de ex, s-a trezit unu’ sa spuna ca Decebal a fost… ungur…)
Tocmai ungur??
Exactly. Ehei… problema e mai subtila… Astia incearca acum sa demonstreze ca – redau f pe scurt (daca vrei, iti trimit link-uri) ca: huni = unguri, rovas/roviras (cica scrierea lor milenara) = runica, iar culturile Vinca, Trypillia, cea de la Tartaria etc sint, evident, unguresti. Ba chiar si populatia Ainu (care ar fi la baza etruscilor/ sau invers, n-are importanta, au point ou nous en sommes…) tot… ungureasca cumva. Adicatelea ei au lasat aceasta scriere, prin zona asta (din Serbia pina-n Ucraina), INAINTE SA FI EXISTAT AICI.
Ei, si ca sa se lege lucrurile, a aparut un tembel (altul, ca sint mai multi), care a “descoperit” ca ungurii au fost MAI INTII in Cimpia Panonica, de unde au dat fuga prin Asia si iar inapoi; si iote, omenirea nu mai tine minte DECIT ca s-au intors pe la 896 e.n. p-acilisa…
Complicat..
Pingback: I just can’t fight this feeling, dear blog, we should be lovers « Welcome to the Machine
@ Carmen, pai da, nu stiu ce se intâmpla, tu crezi ca ironizez, Oana crede ca ironizez….oare de ce?!?!?!?
Pai Burebista nu se putea alia cu Cezar pentru ca erau amândoi masculi alfa
Interesanta teoria asta cu ungurii, n-am mai auzit-o pâna acum, dar nu exista niciun motiv de mirare. Ca doar e vorba de unguri
Eu stiam ca ungurii sunt de pe undeva din Urali (de pe lânga minele de uraniu – asta explica muuulte in ceea ce-i priveste
) si ca singurii din Europa cu care se inrudesc sunt finlandezii.
Dar, daca l-au scos pe Decebal ungur, oare de limba daca ce parere au? O fi fost tot maghiara? Si atunci cum ramâne cu barza, varza, brânza, mânz, viezure….? Or exista si in maghiara?
Hunii nu cred ca sunt tot unguri…mi se pare ca au venit in valuri diferite si din parti diferite….
Roviras?!?!? Asta de unde a mai aparut?? Eu cred ca seamana mai mult cu “ravas”
Hai ca raspund iarasi pe scurt (restul = mail):
))
Yes, indeed, TOATE sint unguresti.
[Btw, sa nu-mi zici, dupa, ca te doare capul! Dupa ce vei studia respectivele materiale. Eu aveam de gind sa-i zic aluia ca-i totaly insain, dar m-am lasat pagubasa...]
Mda… nus’ cum se face de avem noi asa impresia ca… ironizezi. Chestii de doamne, ce sa faci…
Noi nu avem impresii pentru ca el ironizeaza, e simplu, haha!
@ Carmen, astept cu mare interes ‘dovezile’. Si multumesc anticipat.
Pai bine ai facut ca te-ai lasat pagubasa. Cu unii chiar nu-si au rostul discutiile. Uiuiui, norocul meu ca Oana e foarte intelegatoare si de treaba.
@ Oana, haha!, da
Mda, dovezile… Iti dai seama, daca au reusit sa ma plictiseasca SI pe mine… Adica, daca au reusit sa plictiseasca o daca…
Aaaa… da’ poate il iei tu la un tur de logica, asa ca intre barbati…? Si atunci chiar te mandatez sa-i transmiti si din partea mea vreo citeva…
Cit despre lasatul pagubas, sa stii ca am ajuns la concluzia ca nu totdeauna e o metoda eficienta. Vorba prietenilor nostri – avoir par l’usure…
Dom’ne, a zis Oana, am zis si eu, a zis iarasi Oana, gata, acolo punem punct, ok? (“ok?” = retoric). Doar stii ca femeile au ultimul cuvint; altfel… incepe o NOUA discutie.